România ocupă un loc fruntaș la nivel european privind mortalitatea populației din cauza bolilor cardiovasculare. Potrivit datelor din profilul de țară 2021, din seria State of Health in the EU în ceea ce privește sănătatea, în România peste o treime dintre decesele înregistrate în 2018 au fost cauzate de boli cardiovasculare.
Ce poți să faci pentru a avea o inimă sănătoasă? Să previi. Prevenția este mama sănătății și ea începe cu un stil de viață sănătos, cu alimentație sănătoasă, sport, dar și cu investigații preventive, pentru că mai bine previi decât să tratezi.
Factori de risc
Din ce cauze se poate îmbolnăvi inima? Conform Ghidului European pentru Prevenția Bolilor Cardiovasculare există factori de risc modificabili și factori de risc nemodificabili. Factorii modificabili pot fi modificați sau chiar înlăturați în totalitate. Obezitatea, sedentarismul, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, fumatul, colesterolul crescut sunt factori de risc modificabili, care cresc șansa de a face o boală cardiovasculară.
Semne și simptome ale bolilor cardiovasculare
În funcție de tipul de boală de inimă simptomele pot varia de la dificultăți de respirație, tuse sau respirație șuierătoare, palpitații, anxietate, leșin, amețeli. Stări de greață, balonări abdominale și lipsa poftei de mâncare, oboseală, disconfort în piept la un infarct miocardic.
Investigații și analize necesare
Persoanele cu boli cardiovasculare sau cele ce prezintă risc cardiovascular și necesită o evaluare și detectare precoce a afecțiunilor cardiovasculare.
Se începe cu un istoric, o anamneză minuțioasă urmată de un examen fizic și se continuă cu o evaluare paraclinică. Aceasta poate cuprinde:
- măsurarea tensiunii arteriale-are rolul de a evalua funcția cardiovasculară- forța de contracție a inimii, rezistența determinate de elasticitatea și calibrul vaselor. Monitorizarea tensiunii arteriale este importantă în special pentru persoanele care suferă de hipertensiune
- electrocardiogramă (EKG), ce ajută la identificarea tulburărilor de ritm-extrasistole, tahicardie, blocuri; modificări ale dimensiunii cavităților cardiace; afecțiuni ischemice ale inimii-infarct miocardic, angina pectorală; modificări hidroelectrolitice ce afectează funcția cardiacă
- analize de sânge ce pot depista nivelul de proteină C reactivă, nivelul de colesterol rău (LDL) și colesterol bun (HDL), colesterol total, trigliceride
- ecocardiografia-evaluează inima folosind unde sonore pentru a crea o imagine a inimii. Se pot evalua astfel valvele cardiace și mușchii inimii
- testul de stres la efort-reprezintă o examinare în timpul activităților obositoare și poate monitoriza reacția corpului la stres în timp ce bătăile inimii cresc
- monitorizarea Holter EKG-este un dispozitiv ce va fi purtat pe o perioadă de 1-2 zile, montat de medic și care funcționează ca o electrocardiogramă continuă. Astfel pot fi verificate anomaliile inimii care trec nedetectate la o electrocardiogramă normală, efectuată în repaus, precum bătăile neregulate ale inimii
- testul mesei înclinate-se face în cazul episoadelor de leșin și este efectuat pentru a se depista dacă leșinul a avut loc din cauza unor boli cardiovasculare sau prezența altor afecțiuni
- radiografia toracică-se pot determina astfel cauzele durerilor în piept și a problemelor de respirație, se evaluează aspectul cordului și a cavităților sale
- tomografie computerizată (CT)-este o metodă imagistică noninvazivă, iradiantă, ce folosește substanță de contrast pentru a se obține imagini de la nivelul cordului și a vaselor mari mediastinale-aortă, artere pulmonare, venă cavă superioară. Este un tip de investigație ce se efectuează în cazul în care celelalte teste nu oferă un diagnostic corect
- rezonanța magnetică nucleară (RMN)-este folosită pentru crearea de imagini ale vaselor de sânge și ale inimii. După test aceste imagini se pot folosi pentru a se pune un diagnostic corect.