Corpul uman este 70% apă. Între țesuturi și vasele de sânge există un permanent schimb de lichide. Acest proces asigură drenarea țesuturilor, buna lor funcționare prin oxigenare și hrănire, precum și preluarea dioxidului de carbon și a toxinelor.
Plasma din sânge, compusă 90% din apă, are rolul de a susține și facilita circulația elementelor celulare prin organism, trece prin vasele de sânge și ajunge în spațiile interstițiale dintre celule. Lichidul dintre celule se numește lichid interstițial. Acesta pătrunde în mod treptat în interiorul unor capilare, la nivelul spațiilor dintre celule, și astfel se naște limfa. Aceasta este un lichid transparent, incolor, care este filtrat și se varsă apoi în sânge și ajunge apoi la inimă. Limfa circulă prin vasele de sânge și ganglionii limfatici, dar și în spațiile intercelulare, realizând schimbul de substanțe între sânge și țesuturi. Ea are rolul de a transporta substanțele nutritive dar și de a prelua deșeurile celulare.
În cazul în care acest proces este preturbat se instalează retenția de apă, există o acumulare de lichid în exces care nu este preluată de sistemul limfatic și apare edemul, adică umflătura.
Comparativ cu sistemul sangvin unde sângele este pompat de inima ce lucrează non-stop, limfa este pusă în mișcare prin contracțiile mușchilor scheletici, vasele prin care curge sunt unidirecționale și o împiedică să se întoarcă. De aceea, activitatea fizică favorizează întoarcerea limfei și drenajul substanțelor nocive.
Simptomele retenției de apă
Unul dintre semnele inițiale ale retenției de apă este de multe ori creșterea în greutate. Apar umflături și dureri musculare, creșterea bruscă în greutate duce la creșterea presiunii asupra articulațiilor, la acumulare de lichid în țesuturi, ceea ce va afecta funcționarea normală a mușchilor și va cauza durere și slăbiciune în corp.
Pe măsură ce corpul va reține apa și apare umflarea picioarelor se îngreunează circulația sângelui și pulsul va începe să crească, iar inima va accelera ritmul în care bate pentru a pompa sângele ca să ajungă la membre.
Retenția de apă duce și la modificări de culoare a pielii deoarece fluxul de sânge este afectat. Pielea va fi congestionată, roșie, acolo unde este un flux crescut de sânge și foarte palidă în zonele unde fluxul este scăzut. De altfel, pielea poate avea aspect pufos atunci când se apasă cu degetul sau poate fi foarte tare.
Un alt simptom se traduce în dificultăți de respirație. Edemul poate să apară în oricare parte a corpului: picioare, mâini, cavitate abdominală, chiar și țesuturile din plămâni. În această situație respirația devine dificilă, șuierătoare, vocea devine răgușită. Toate acestea indică faptul că lichidul din jurul plămânilor nu este eliminat corespunzător, iar edemul pulmonar este o afecțiune ce necesită tratament medical prompt.
Cauzele retenției de apă
De ce reținem apa? Sunt multiple cauze:
- deshidratarea-dacă nu ne hidratăm corect permanent organismul înțelege că trebuie să rețină apa pentru a supraviețui
- alimentația bogată în sare și carbohidrați
- statul prea mult în picioare sau așezat
- dereglări hormonale
- insuficiență renală
- insuficiență cardiacă
- boli de ficat
- hipersecreția glandei tiroide
- alergii de sezon
- creșterea în greutate
- temperaturi ridicate
- medicamente
- depresia post-partum.
Cum previi retenția de apă
Primul pas pentru evitarea retenției de apă este adoptarea unui stil alimentar echilibrat, cu alimente bogate în vitamine din familia B-urilor care ajută la eliminarea apei din organism; reducerea consumului de sare; hidratarea corespunzătoare; efectuarea de exerciții fizice; evitarea stresului; evitarea alcoolului; diminuarea aportului de zahăr; folosirea de plante medicinale. Totodată, există multe remedii din plante folosite ca diuretice pentru eliminarea excesului de lichid din organism.