Conform Organizației Mondiale a Sănătății alcoolul este considerat al treilea factor de risc, după fumat și hipertensiune arterială, pentru boală și moarte prematură în rândul populației generale, iar pentru tinerii cu vârste între 10 și 24 de ani este principalul factor de risc.
Studiile sugerează că o singură băutură pe zi crește cu 0,5% riscul de a dezvolta una dintre afecțiunile asociate cu alcoolul. Se spune că în cantități moderate, definit sub o porție pe zi pentru femei și două porții pentru bărbați, dacă este consumat ocazional, alcoolul induce o stare de bine și nu este periculos pentru sănătatea inimii. Însă numeroase studii observaționale, realizate în diferite țări, contestă beneficiile alcoolului asupra sănătății cardiovasculare și recomandă abstinența.
Cum afectează alcoolul organismul
Boli cardiovasculare
Alcoolul contribuie la creșterea tensiunii arteriale, provoacă tulburări din partea inimii, palpitații și respirație dificilă, tulburări de ritm-tahicardie, fibrilație atrială. În cazul alcoolicilor cronici există riscul de cardiomiopatie dilatativă, este afectat mușchiul inimii și poate provoca chiar moarte subită.
Afectare hepatică
Alcoolul este o toxină iar organismul lucrează activ pentru a elimina toxinele.
După creier, ficatul este cel mai complex organ din corp, ce îndeplinește o mulțime de roluri pentru a ne menține sănătoși și de sănătatea căruia depinde sănătatea întregului organism. Una dintre cele mai importante funcții este detoxifierea organismului, eliminarea toxinelor, dar atunci când nivelul de toxine din organism crește ficatul nu mai poate îndeplini corect această funcție. Și deși el se regenerează ușor, o parte din celule mor atunci când au de-a face cu alcoolul, ceea ce poate duce la deteriorarea ficatului, pe termen lung.
Boli gastrointestinale
La nivel metabolic, alcoolul aduce o valoare calorică mare fără aport de substanțe nutritive. Un pahar de vin poate aduce calorii cât patru fursecuri, iar o halbă de bere cât o bucată de pizza, însă aceste calorii sunt goale.
Consumat regulat de alcool favorizează colonizarea stomacului cu bacilul Helicobacter Pilory, care la rândul lui duce la apariția gastritei, a ulcerului, este direct responsabil de incidența crescută a refluxului esofagian. Alcoolul poate afecta secrețiile gastrice, ceea ce poate întârzia digestia.
Afectarea sistemului nervos, tulburări psihice
Consumul excesiv de alcool distruge celulele cerebrale din cauza faptului că se reduce cantitatea de apă necesară din ele. După ingerare alcoolul este rapid absorbit de sânge și distribuit la nivelul organismului, iar acest aspect poate afecta sistemul nervos central. Chiar și dacă este vorba despre cantități mici de alcool.
Alcoolul reduce somnul de tip REM, apare tulburarea de somn indusă de alcool și de menținere a stării de insomnie chiar și în caz de oboseală.
Consumul de alcool duce la tulburări anxioase, care se manifestă de cele mai multe ori prin atacuri de panică, fobii sau anxietate generalizată. Multă lume consideră că consumul de alcool are efect sedativ și îmbunătățește starea generală, simptomele anxietății și ale depresiei fiind ameliorate. Însă acest efect este pe termen scurt, iar ulterior consumul regulat ajunge să afecteze creierul, neurotransmițătorii nu mai sunt capabili să transmită informați în mod corect. Pe termen lung abuzul de alcool poate schimba structura creierului deoarece scade numărul de celule gri din zonele responsabile de învățare, memorie, luarea deciziilor și comportamentul social, și poate modifica modul în care sunt reglementate emoțiile, perturbă sistemele de somn și generează astfel efecte distructive asupra organismului.